Dorim sa te ascultam!

Plangi si nu te vede nimeni, strigi si nimeni nu te aude, vorbesti si nimeni nu te asculta? Da-mi voie sa te contrazic, exista Cineva, doar ca nu ai stiut la Cine sa apelezi. Cineva care te iubeste mult, ti-a vazut plansul inimii si strigatul inabusit... Asa cum si noi am fost in aceeasi situatie si Dumnezeul Pacii ne-a cautat, vrem sa iti spunem ca si Tu esti in Ochiul Celui Atotputernic si te vrea cu gelozie pentru El. Nu ai nevoie de nimic sa aduci inaintea Lui, doar inima ta zdrobita... Nu te cunoastem asa cum nici voi nu ne cunoasteti, dar este Unul mai presus de toate, care iti stie cel mai ascuns gand. Sa stii ca nu ai intrat intamplator aici... te-a indrumat Cineva. El vrea ca la problema ta sa gasesti rezolvare, de aceea iti spun azi: nu ezita, ai nelamuriri, probleme ce te apasa, intrebari fara raspuns? Lasa rusinea deoparte si indrazneste, asa cum nici noi nu am ramas surzi la lucrarea ce Dumnezeu vrea sa o indeplineasca, ne-am inteles scopul si telul pe acest pamant! Pentru asta, vrem sa ii dam Slava Tatalui ca ne-a gasit si Isi doreste sa ne faca lucratori in secerisul Sau. Ne puteti scrie pe adresa de E-mail: lacrimiincoltulsufletului@yahoo.com sau Id de mess, acelasi. "Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii, cum v-am iubit Eu. Ioan 15:12"

3 iulie 2010

De ce-ai venit?


de Costache Ioanid

Azi ai intrat intaia oara-n adunare...
Te-ai asezat pe-o banca si privesti.
In tot ce vezi sant semne de-trebare.
Te simti strain si parca te sfiesti.

De ce-ai venit?Ce te-a adus anume?
Ce gand fugar te-a abatut din drum?
Il cauti tu pe Dumnezeu prin lume?
Sau El te cauta pe tine-acum?...

De ce-ai venit?Din curiozitate?
Vrei sa te uiti o clipa...si sa pleci?
Sau e o taina...o durere,poate...
O,Cerul are pentru toti poteci!

Tu ai vazut palate triumfale,
cupole cu lumini de curcubeu.
Le-ai contemplat.Dar ai simtit ca-s goale,
ca nu era acolo Dumnezeu.

Aici...nu vezi nici aur,nici rubine,
ci...numai niste oameni cu ochi blanzi,
oameni flamanzi,dar nu flamanzi de paine,
flamanzi de cer,de Dumnezeu flamanzi.

Aceasta-i adunarea.O fantana
cu apa din Eden...Nimic in plus.
E un barbat cu-o Biblie in mana
rostind mereu acest cuvant:ISUS.

"Veniti prieteni,nunta va asteapta,
bucatele-s gustoase si de leac.
Veniti,caci nu se cere nici o plata!
Si cine vine va trai in veac!"

Dar,ce ciudat...de pe carari straine,
pe cand barbatul cheama catre Rai,
s-a furisat o umbra langa tine.
Ea n-are chip,nici trup,nici ochi,nici grai.

E-o umbra doar:E Asmodeu,vrajmasul,
ce-ti spune-n soapta:"Dumneata aici?
Ori vrei cumva sa-ti ratacesti fagasul
prin basme nascocite de bunici?

Vrei sa te-ntuneci?Vrei sa-ti iesi din minte?
Si rai si iad si ingeri si pacat
nu sant decat zadarnice cuvinte,
din care nu-i nimic adevarat!

O,nu mai este-acum ce-a fost odata!
Nu mai santem umili si ignorati.
Traieste-ti viata cat iti este data
si soarbeti cupa ta ca toti ceilalti!"

Dar...la amvon...deodata...ce minune!
Cum?E chiar El,divinul rastignit?
E Duhul Sau ce te-a patruns si-ti spune:
"O,vin la Mine,suflet ostenit!

Ia jugul Meu,caci jugul Meu alina.
E-un jug ce-aduce pace tuturor.
Iar toti acei care nu vor sa vina
Raman datori pentru pacatul lor!"

"Pentru pacat?"Si Asmodeu tresare
si-ti suiera ca vantu-nvaltorat:
"Nu-i asculta!Pacatul e-o afirmare.
Doar omul slab se teme de pacat!"

Dar vai...tu simti in pieptul tau deodata
ceva ca un fior nemaistiut.
Si parca imprejurul tau se-arata
ostasi ciudati,cu sulita si scut.

Nu-i vezi.Dar simti in piept o cercetare.
Esti strabatut de-un ochi ne-nduplecat.
Si-n fata ta o cruce-acum rasare,
pe care tu vei fi crucificat...

Pe crucea ta e-nfipta o tablita
pe care legea,-ntr-un vartej de fum,
a scris cu ne-ndurata ei penita
tot ce-ai facut si tot ce esti acum.

Nu vezi nimic.Numai in Duh sant toate.
Dar simti ca-i scris:"Om lacom de arginti.
Nepasator cu cei flamanzi din gloate
si fara mila fata de parinti.

Dispretuind mustrarile divine,
ai apucat tot mai gresite cai!
Te-ai avantat sa dai cu pumnu-n Mine
si ti-ai zdrobit tu singur pumnii tai.

N-ai vrut sa sti ca nu esti decat vierme
si ca puteam de mult sa te strivesc.
Ai azvarlit tarana si blesteme
in Dumnezeu,in Tatal tau ceresc!"

"Destul!"gemi tu ca-n vis."Destul!Opeste!"
O,cat te simti acum de vinovat
in fata legii ce te zugraveste!
Si-un glas rosti verdictul ce s-a dat.

"Esti osandit la cea mai grea pedeapsa.
Vei fi acum chiar tintuit pe lemn."
Dreptatea-si trage spada de pe coapsa.
Centurionul face-acum un semn.

Esti parca prins si azvarlit pe cruce.
Apar calai de foc in duhul tau.
"O,atarnati-mi trupul la rascruce,
Ca toti sa afle cat am fost de rau!"

Tu simti tepusul cuielor in palma.
Si,brusc,ciocanele se-nalta...Dar...
Se-aude-un glas si totul se destrama...
calaii se ridica si dispar...

Din nou acum e-o pace de fantata...
E-o adunare...O,nimic in plus.
E un barbat cu-o Biblie in mana.
Asculta dar ce-ti spune-acum Isus.

"Ti-a fost intreaga stare-nfatisata,
cum tie insuti te-ai facut calau.
Ti-am aratat pedeapsa meritata.
Dar am rabdat-o Eu in locul tau...

Si-acum,ce alta fapta ti se cere
decat sa vii cu drag la pieptul Meu?
Sa crezi.Si-apoi sa plangem in tacere.
Sa crezi.Si sa te nasti din Dumnezeu."

"Da,cred!"spui tu cu inima deplina.
"O,vino dar!"te-ndeamna bland Isus.
Si totu-i nou...Si s-a facut lumina!
Iar Azmodeu a disparut!S-a dus!

Azi ai intrat intaia data-n adunare.
O,dar de cand,de cand esti asteptat!
Acum in paradis,e sarbatoare,
O noua stea pe cer s-a aratat!

Niciun comentariu: